Nu toată lumea ia vacanță

Ce reprezintă vacanța pentru noi toți ? Elevi în special, că cei care au intrat deja în câmpul muncii nu se mai pot bucura de ea. Vacanța e super, toată lumea știe asta. Nu merge nimeni la școală, ne trezim târziu, ne culcăm târziu, stăm până târziu afară, stăm mult la fotbal, mâncăm puțin sau uităm de colegi și de holurile din liceu. Peste tot vacanța reprezintă același lucru. Nu vă gândiți că sunt tare supărați danezii când se ia vacanță.

Joi a luat toată lumea vacanță în școala mea. După ce am predat proiectele la engleză + sociologie, mate + sociologie sau engleză + mate (primul în cazul meu) am plecat cu toții într-un bar să bem o bere pentru că s-a terminat școala, chiar și pentru o săptămână. Dacă încă nu știți că în Danemarca orice e un motiv pentru a petrece, atunci mai citiți din urmă.

La un moment dat, de după o ușă apare o tipă de la 2.uv, care vine și ia toate sticlele de bere goale de pe mese. Inclusiv pe cele de sub nasul meu și al colegilor ei. Le zâmbește și pleacă mai departe. Fata era la muncă. Școala s-a terminat, dar banii nu cad din cer. Trebuie să muncești pentru ei, așa că ea a venit la serviciu chiar dacă prietenii și colegii ei erau la masa și își savurau băuturile.

Am plecat de acolo un pic mai devreme pentru că voiam să mai casc ochii prin oraș, trăiască ultra-reducerile de iarnă :)). Am intrat în Kvickly, un supermarket ceva de genul lui Carrefour, unde găsești tot de la A la Z. După ce am cumpărat tot ce aveam nevoie am mers să plătesc. Mare coada la ora aia. Și totuși, treaba merge mai repede decât la cele 100 de case din Carrefour (dintre care mereu funcționează 20), chiar dacă acolo sunt doar 5. Mi s-a spus să mă mut la următoarea casă pentru că tocmai se deschisese. Pun frumos tot ce cumpărasem pe bandă, și ridic ochii spre vânzătoare pentru a o saluta. Și ghici … Charlotte de la 2.ab. Într-adevăr, și ea luase vacanță, dar s-a dus de la școală direct la muncă. În timp ce prietenul, pe care-l văzusem în bar, încă își mai bea berea ea își câștigă proprii bani. Se mișcă foarte repede, plătesc, salut și plec mai departe.

Cum ceasul era 17.20, iar trenul venea la 18.01 (eh, punctualitatea asta), am decis să nu mă duc să aștept în gară, ci să mă duc să mănânc ceva. Urla tare rău foamea în mine și până acasă mai era vreo oră jumate. Așa că, fiind cel mai aproape loc unde puteai să mănânci, am făcut un mic galop de nesănătate oprindu-mă la McDonald’s. Mi-am cumpărat mâncarea, m-am așezat la masă, și imediat mi-am amintit că Lala din clasa mea lucrează chiar acolo. Am zis că ar fi culmea să fie și ea la muncă. M-am uitat prin jur, nimic. Era prea de tot, nu? Ei bine, după 10 minute se schimbă locurile, ca în orice Mc. Cei care serveau se duc în spate, și cei din spate vin să servească. Surpriză? Neah. Lala era și ea la serivicu. „Vacanță plăcută Christian!”. „Mulțumesc la fel.” Chiar și ea era în vacanță. Dar în vacanță de la școală. Serviciul e altceva.

În timp ce în România se dau afară angajați pe capete, în Danemarca tinerii lucrează pe un salariu mai mic, și aproape la fel de eficient. Ei sunt mulțumiți, angajatorii sunt și mai mulțumiți, treaba merge OK. Aș putea să bag mâna în foc pentru faptul că peste 85% din elevi în Danemarca au și serviciu, part-time bineînțeles. În România? Ne cumpără tata. Și totuși, eu cunosc ceva persoane care ar vrea să lucreze în România dar nu își găsesc un loc de muncă decent. Să fie oare și vina sistemului?

~ de SadaK pe sâmbătă, 7 februarie 2009.