O legendă vie
Brazilia. Soare. Plajă. Căldură. Copacabana. La ce se gândește lumea prima dată când aude de Brazilia? La plaje, cafea sau la Carnavalul de la Rio ? La niciuna. La fotbal.
5 Cupe Mondiale. 2 Cupe ale Confederatiei. 8 Cupe ale Americii. Pe scurt, cea mai titrată „Națională” de fotbal din lume.
Cariera la „Națională”
Cele mai multe goluri din istoria Braziliei? Pele – 77, urmat de Ronaldo cu 74, Romario cu 71 și Zico cu 66. Cele mai multe apariții? Cafú – 156, urmat de Roberto Carlos cu 125, Rivelino cu 122 și Ronaldo cu 112. Cafú. Aici trebuia să ajungem, pentru că despre el este vorba. Mi-ar fi mult mai ușor să fac un astfel de articol despre mulți alți jucători sau multe alte echipe. E greu sa faci așa ceva despre Cafú. A fost unic. Dacă a apărut de cele mai multe ori în „Naționala” Braziliei, cea mai bună din lume, atunci el de ce nu ar putea fi considerat cel mai bun jucător din lume ? Cafú a apărut în 21 de meciuri la turneele finale mondiale. A câștigat 2, în 1994 și 2002. Este printre puținii fotbaliști care au participat la 4 competiții de acest fel. Este unic atunci când vorbim despre 3 finale de Cupă Mondială consecutive: 1994, 1998 și 2002. A fost căpitanul Braziliei sub comanda lui Wanderley Luxemburgo. Banderola i-a fost luată atunci când la cârma echipei a venit Luis Felipe Scolari, care i-a pus-o pe braț lui Emerson. Dar accidentarea la umăr a lui Emerson i-a permis lui Cafú să o poarte din nou. Unul dintre momentele memorabile ale lui a fost în 2002, când după victoria 2-0 cu Germania din finala Cupei Mondiale, brazilianul a țipat cât a putut de tare pentru soția lui, „Regina, eu te amo”, în timp ce ridica trofeul.
În 2006 Brazilia a fost eliminată în sferturi de către Franța, iar antrenorul Carlos Alberto Parreira a fost criticat pentru că păstrează în echipă veterani cum sunt Cafú și Roberto Carlos, care aveau atunci 36, respectiv 33 de ani. La întoarcerea în Brazilia, considerată rușinoasă de către fanii echipei, Cafú a fost printre puținii jucători care au vorbit presei despre eșecul de la Mondialul din Germania. Și-a exprimat atunci dorința de a evolua și în 2010 la Cupa Mondială, așa putând deveni singurul jucător din lume care a evoluat la 5 turnee finale ale Cupei Mondiale.
Cafú a fost nominalizat de către Pele pe lista celor 100 de mari fotbaliști din istoria fotbalului în martie 2004.
Cariera la echipele de club
Cafú a evoluat pentru prima dată în tricoul lui Sao Paolo, cu care a câștigat Copa Libertadores în 1992 și 1993, fiind denumit și cel mai bun jucător din America de Sud în 2004. În 1994 a ajuns la Juventude, urmatorul sezon terminându-l la Real Zaragoza în Spania. S-a întors pentru un an la Palmeiras, după care a fost observat din nou de către o echipa din Europa: AS Roma. A petrecut acolo, conform declarațiilor sale, o perioadă minunată și prosperă a carierei sale. În 6 ani de zile a câștigat un Scudetto și a ajuns în finala Cupei Italiei în 2003.
A preferat să se transfere la AC Milan, în loc să aleagă o ofertă bănoasă din partea japonezilor de la Yokohama F. Marinos, care voiau să dea o lovitură de imagine. Cu rossonerii a câștigat un Scudetto în 2004, Liga Campionilor în 2007, Supercupa Europei în 2007 și Cupa Intercontinentală tot în acelasi an al apogeului său din punct de vedere al trofeelor câștigate. S-a dovedit a fi o decizie mult mai bună decât plecarea departe de Europa sau chiar de Brazilia.
Pe 16 mai 2008 a decis să se retragă alături de bunul său prieten, brazilianul Serginho. Dacă acesta din urmă va deveni scouter pentru AC Milan, Cafú va continua să joace fotbal în Brazilia și va reveni cel mai probabil la Sao Paolo, echipa unde și-a început cariera.
A reușit să înscrie un gol în ultimul meci din campionat al rossonerilor, 4-1 cu Udinese, meci care din păcate nu a contat foarte mult, Fiorentina reușind să se califice în UEFA Champions League. Odată cu retragerea lui Cafú se oprește și dominația Milanului în Liga Campionilor. Cel puțin pentru un sezon. Toți așteaptă mari transferuri și revenirea Milanului la „masa bogaților”, ca să folosesc o expresie des utilizată în România.
Numele său adevărat este Marcos Evangelista de Moraes, lui spunându-i-se Cafú deoarece a fost deseori comparat cu Cafuringa, jucător brazilian legendar din anii ‘70.
Cafú. 4 litere, un cuvânt, si mult mai simplu, un jucător unic în lume. Dacă va continua să joace pentru Sao Paolo are șanse ca la 40 de ani să evolueze la ultimul său turneu final. Așa ar putea deveni unic și oficial, fiind singurul jucător de fotbal care participă la 5 Cupe Mondiale.
Cafú: „Nu o să uit niciodată perioada petrecută la Milan pentru că au fost 5 ani grozavi. Am câștigat tot ce se putea câștiga și cred că e cazul să mă retrag.” a spus Cafú la ultima sa conferință de presă de la Milanello.

superb. mersi mult pt articol . pt ca nu cred ca e careva in romania care sa fi scris un articol de acest gen despre CAFU… ceea ce e o nedreptate
Sa il vedem in 2010 in Africa de Sud. Felicitari pentru articol